COMUNICAT DE PRESĂ
Conferinţa Internaţională „Transparenţă în medicină”, organizată de Colegiul Medicilor din România în data de 26 octombrie 2010 a reunit personalităţi precum dr. Otmar Kloiber, secretarul general al Asociaţiei Medicale Mondiale, Marie Claire Pickaert, directorul general adjunct al EFPIA, Jose Zamariego, FARMA Industria Spania.
Asigurarea unei relaţii transparente cu companiile din industria farmaceutică este primul pas pe care corpul medical îl poate face cu minimum de resurse şi maximum de beneficii în termeni de încredere la nivelul pacienţilor şi al corpului social.
Prof. Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România a declarat în deschiderea conferinţei că prevenirea şi supravegherea conflictelor de interese şi impunerea conceptului de transparenţă nu pot fi lăsate unor organisme administrative, ele trebuie să pornească din interiorul profesiei medicale ca o expresie a autonormării şi autoguvernării acesteia.
„Într-o epocă în care medicina este influenţată de noi forţe, cum ar fi standardizarea, raţionalizarea resurselor şi influenţa marilor corporaţii, transparenţa se constituie ca un mijloc de a proteja relaţia autentică între medic şi pacient, protejând medicul de acuzaţii nejustificate şi pacientul de interese mercantile”, a declarat prof. dr. Astărăstoae.
Dr. Otmar Kloiber, secretarul general al Asociaţiei Medicale Mondiale, a evidenţiat faptul că în prezent, mai mult ca niciodată, relaţia între industria farmaceutică şi medici este sub lupă. Şi sunt multe motive serioase pentru acest lucru: de la manipularea datelor ştiinţifice în studiile clinice, la falsificarea unor studii, orice tip de corupţie poate apărea. Comunitatea medicală nu poate tolera corupţia şi trebuie să luăm măsuri împotriva acesteia de oricâte ori aceasta apare.
În ceea ce priveşte rezultatele cercetărilor, dr. Kloiber consideră că acestea trebuie să fie transparente şi nu cenzurate, să fie publice şi rezultatele negative pentru ca şi alte grupuri să înveţe din aceste lucruri şi să nu le repete. Sponsorizările la conferinţe ar trebui limitate şi să nu existe plăţi directe decât în limita legislaţiei ţării respective, iar participanţii să nu meargă cu însoţitori. De asemenea participanţii la conferinţe nu trebuie să fie influenţaţi de sponsori în activitatea lor.
Potrivit lui Kloiber, nu interzicerea relaţiei medic – industrie este soluţia ci stabilirea unor linii directoare pentru aceasta.
Asociaţia Medicală Mondială a adoptat o declaraţie privind relaţia dintre medici şi companii farmaceutice încă din 2004. La sfârşitul anului trecut, această declaraţie a fost amendată. .
De asemenea, numeroase asociaţii profesionale ale medicilor au alcătuit documente care să ghideze comportamentul medicilor în relaţia cu industria farmaceutică.
În România, potrivit Codului de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor, medicul nu poate face reclamă unor medicamente sau bunuri medicale de consum.
„Medicul nu poate face propagandă în mediile nemedicale sau chiar medicale unor procedee de diagnostic ori tratament insuficient probate, fără să sublinieze şi rezervele ce se impun. Este contrară eticii înţelegerea dintre doi medici, între medic şi farmacist sau între medic şi un cadru auxiliar pentru obţinerea unor avantaje materiale”, se arată în Codul Deontologic al CMR.
